Nu credeți că au greșit destinația?

Mai țineți minte ce discutam prin 2012 despre modul în care înțeleg unii că marile schimbări se fac cu pași mici? Părerea mea este că asistăm la un nou experiment.
Adevărați ași ai manipulării maselor profită și de data asta de existența diasporei, punând în mișcare mecanisme de transfer al tensiunii acumulate în timp datorită unor acte politice săvârșite în anii `90 de stânga lui Iliescu și de dreapta lui Băsescu pentru apărarea căruia, mai marii lumii s-au deplasat în 2012 din tronurile lor la București pentru a anula un Referendum care demonstrase clar că țara nu-l mai vroia – apropos, știți că despre acest eveniment nu se  mai găsește nimic pe internet? (pam-pam).
Timp de 1 an, am asistat cu toții la o eclectică ,,tehnică a discului zgâriat” – banala dar eficienta tehnică de manipulare prin care s-a încercat  inocularea în mințile oamenilor că PSD-ul este partidul penalilor. Deși au ieșit în spațiul public judecători, procurori, martorii obligați să dea declarații false și au recunoscut cum au fost forțați de Statul Paralel să acționeze în acest sens iar procesele inventate la ordin pentru a susține acest slogan s-au diluat până la dispariție, se pare că ,,răul făcut a fost bun făcut”.
Când s-a impus de la Brusselles să se taie salariile și pensiile cu 25 la sută și a ieșit Udrea să ne spună că e dreptul nostru să protestăm dar politica e politică și nimic din ceea ce este deja hotărât nu se poate schimba, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când Băsescu le-a spus verde în față ,, dacă nu vă convine, plecați afară să munciți”, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când ni s-au luat resursele naturale de către statele unde ei au ales să trăiască, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când  s-au făcut nevăzuți banii strânși sub sloganul ,,aici sunt banii dumneavoastră” cu care s-ar fi putut construi autostrăzi care să străbată țara în lung și în lat, autostrăzi pe care politicul european nu și le dorește, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când nu au primit un  răspuns care să-i mulțumească la acuzațiile de vânzare a copiilor și nu au primit rețeta modului prin care se pot cumpăra atât de facil atâtea case, când s-au cheltuit sute de mii de euro din banii românilor pe vacanțe prezidențiale, când s-a încalcat de atâtea ori Constituția țării pentru apărarea uneltei susținută de Ambasade, când atâtea vieți au fost distruse de  dosare care au fost desființate de instanțele de judecată pe motivul că nu există faptele, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când după primele măsuri pro-sociale, banca națională a anunțat o creștere a cotației valutelor implicit scăderea parității monedei naționale – contestată de fapt de marii economiști ai țării- fără să se dea publicității o justificare economică, nici unul nu s-a dus la Brusselles și nici nu a venit la București.
Când Guvernul Dăncilă i-a chemat să ia un ajutor nerambursabil de 40 de mii de Euro de persoană ca să-și deschidă în țară o afacere pentru a ridica aici nivelul de trai, pentru a-și spori confortul aici și pentru a se creea locuri de muncă familiilor lor, ce au făcut?, au venit acasă? Nici unul n-a venit.
Nici unul dintre cei care sunt în drum spre Capitală nu au intrat vreodată pe site-urile legislative europene ca să vadă cu ochii lor cum realitatea de astăzi este stabilită la Brusselles și nu la București – pentru că asta înseamnă să fi membru al Uniunii. Altfel, ar fi înțeles virtuozitatea baletului politic, arta pe acestă mare tablă de sah pe care o demonstrează acest Guvern strecurându-se printre atâtea constrângeri și limitări despre care nu au voie să vorbească dacă nu vor să încalce acordurile de confidențialitate la care sunt obligați, riscându-și libertatea pentru a ridica nivelul de trai în România.
Nici unul dintre cei care sunt în drum spre Capitală nu au deschis vreodată vreuna dintre operele lui Zbigniew Brzezinski sau Timothy Garton Ash – adevărate manuale strategice care stau la baza politicii mondiale și în care se regăsește aproape pas cu pas tot ce am trait, trăim și vom trăi, inclusiv faptul că armata va deveni în curând, din nou, obligatorie și motivația acestui lucru.
Nici unul dintre cei care sunt pe drum spre Capitală nu se întreabă care multinaționale sunt fericite să plătească românilor salarii considerabil mai mari, câtă vreme tocmai pentru forța de muncă ieftină au ales să își deschidă afaceri aici, nu mai vorbim de consumul otrăvurilor pe care ni le pun cosmetizat pe rafturi.
Ei vin la București acum când într-o astfel de realitate socio-politico-economică se fac eforturi colosale de creștere a nivelului de trai a propriilor rude.  Nu e ciudat? Nu vi se pare aberant?
Nu vi se pare nefiresc cum deodată sunt atât de uniți câtă vreme în străinătate se sabotează unul pe altul și se feresc să interacționeze?
Săptămâna viitoare cu siguranță se vor întoarce la cafeaua de pe Ribera de Curtidores, Rambla, Galeriile Vittorio Emanuele II, Covent Garden sau pe undeva pe malul stâng al Sennei (și sunt generoasă numind aceste locuri, da?), mândrii de ei, mândrii că și-au adus  țara în atenția presei internaționale și a politicienilor ce conduc lumea, că și-au făcut de fapt propria țară de râs. Și cum se vor mai mângâia pe burtă, satisfăcuți, cei ce trag sforile politicii mondiale!
Iar noi, noi ce am ales să rămânem să ducem greul, ca de obicei vom plăti consecințele și tributul pe care acest popor nu contenește să-l plătească de secole, așa cum îi spune de fapt, însuși numele.
De aceea cred că toți acești români, care se laudă că trimit bani în țară și care îi trimit de fapt pentru a-și spori confortul personal prin casele pe care și le construiesc, care nu au ales să vină să își deschidă o afacere aici prin care să ofere locuri de muncă familiilor lor și să contribuie la creșterea confortului general pe care și-l doresc atât de mult,  au greșit de fapt destinația, dacă întradevăr își doresc cu atâta ardoare o schimbare radicală.
Nu spun să ne opunem, nu fac declarații anti-UE sau anti-orice altceva. Spun doar că ne aflăm într-un context geo-socio-politic care ne situează într-o poziție așa cum este ea, din care, actualul guvern vrea și poate să scoată maximul de bine pentru acest amărât de popor, respectând totodată și tratatele la care România a aderat. Iar pentru asta, noi ar trebui să îl susținem, nu să-i dăm cu parul în cap pentru că luptă din răsputeri să ne fie mai bine.
Altfel, vor veni la putere cei care vor tăia din nou salariile și pensiile – inclusiv ale părinților și bunicilor voștri, ai celor care astăzi strigați  # Rezist. Vor veni iarăși cei care vor negocia totul pentru ei și nu maximul de bine pentru popor așa cum știți foarte bine că au făcut în anii în care au fost la putere,  iar voi toți cei care astăzi strigați sus și tare, „Jos PSD-ul” veți fi vinovați moral pentru sărăcia și lacrimile tuturor. Vă veți permite să ne dați voi diferența de bani care ni se va tăia? Ne veți aduce voi resursele naturale înapoi? Și dacă nici dreapta nu va fi lăsată să construiască autostrăzi sau să salveze stațiunile lăsate la ordin în paragină – pentru că scrie negru-pe-alb că România nu își va constitui sursă macro-bugetară de alimentare a PIB din turism, ce veți face? Veți mai striga # Rezist?
Vă spun eu că nu! Pentru că atunci, se va ține cont și în România de legislația împotriva ofensei și a jicnirilor, așa cum se ține cont de ani de zile și în America și în întreaga Europă.
Cam acestea sunt predicțiile marilor noștri sociologi; cam asta e realitatea.
Și-atunci vă întreb pe voi toți: venind spre Capitală, nu cumva au greșit destinația?
Sonia Enache