Premierul Dacian Cioloș, fals în declarații

„Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal” (art. 28 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice).

Când a luat în primire funcția de premier al României, Dacian Cioloș a completat, conform legii, o declarație de avere și alta de interese. Ȋn ultima dintre ele, Cioloș n-a scris decât „Nu este cazul”. Chiar și la rubrica „membru în asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale”, deși acolo ar cam fi fost cazul. Ȋnsă Cioloș n-a dorit să fie sincer și onest, așa cum lui îi tot place să spună, și a luat această decizie „pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art.326 din Codul Penal privind falsul în declarații”, conform căruia „declararea necorespunzătoare a adevărului (…) se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Să presupunem că în decembrie 2015, Dacian Cioloș era agitat din cauza funcției în care tocmai fusese numit și că, din această cauză, a omis involuntar să precizeze că în anul precedent fusese membru în Consiliul de Administrație al unui ONG. A vrut să fie onest, dar a uitat.



La 25 mai anul acesta, premierul a completat însă o altă declarație de interese, precizând iar, în dreptul aceleiași rubrici, „NU ESTE CAZUL”. Iar povestea s-a repetat la 6 iunie, când Cioloș a depus o nouă declarație, în calitate de ministru interimar la Ministerul Sănătății.



Cioloș a fost membru în Board of Trustees al Friends of Europe

Friends of Europe este „un think tank independent”, cu sediul la Bruxelles, care susține că vrea să fie „catalizatorul schimbării”. „Considerând că schimbarea se realizează prin politici și acțiuni incluzive, lucrăm cu o rețea largă de politicieni, organizații internaționale, reprezentanți ai societății civile, lideri de afaceri, academicieni, mass-media și cetățenii din întreaga Europă și din afara acesteia”, spun cei de la Friends of Europe.
Unii dintre cetățenii cu care lucrează acest think tank provin din România, iar trei dintre ei, Dacian Cioloș, Daniel Dăianu și Sorin Ducaru, au fost anul trecut membrii în Board of Trustees al Friends of Europe. Informația nu mai este publică pe site-ul oficial al organizației, dar ea a rămas înregistrată în arhiva internetului.



Numele premierului Dacian Cioloș și al celorlalți doi români apar, de atfel, și în lista Board of Trustees dintr-un document oficial al Friends of Europe, datat 16 februarie 2015.



Mai mult, în noiembrie 2015, Banca Mondială publica pe site-ul oficial CV-ul lui Dacian Cioloș, proaspăt numit în funcția de premier al România, precizând, în nota de final: „Dacian Ciolos is a Member of the Board of Trustees of «Friends of Europe» – European
Think-Tank www.friendsofeurope.org”.



Friends of Europe nu este un soi de club al șahiștilor din parcul Cișmigiu. Ȋnsă, și dacă ar fi fost doar atât, Dacian Cioloș avea obligația să declare apartenența sa la acest grup. Așa cum a făcut-o, de altfel, și Daniel Dăianu, în toate declarațiile de interese completate din noiembrie 2014 și până în iunie 2016.



ANI trebuie să verifice dacă există vreun conflict de interese

Din toate dovezile de mai sus rezultă, fără niciun dubiu, că Dacian Cioloș a fost, cel puțin pe parcusul anului 2015, membru în Consiliul de Administrație al Friends of Europe. Omisiunea declarării acestei calități determină existența laturii obiective a infracțiunii de  fals în declarații, așa cum este ea prevăzută de art. 326 din Codul Penal.

Art. 28 din Legea nr. 176/2010 impune, din punct de vedere subiectiv, ca fapta să fie săvârșită cu forma de vinovăție a intenției, care, în absența unui scop special, poate fi în modalitatea intenției directe sau indirecte. După cum am văzut, domnul Ciloș a completat nu una, ci trei declarații de interese neconforme cu adevărul. Este greu de crezut că omisiunea repetată ar putea fi una involuntară.

Scopul declarațiilor de interese impuse de legea 176/2010 este acela de a fi identificate situațiile în care persoanele la care legea se referă s-ar putea găsi într-un conflict de interese. Agenția Națională de Integritate este cea care, conform legii, „asigură integritatea în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1 (n.r. – printre care și prim-ministrul și membrii Guvernului), pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice”.

Ȋn cazul de față, ANI s-a aflat, timp de un an, în imposibilitatea de a identifica vreun potențial conflict de interese, din cauza faptului că domnul Cioloș a depus niște declarații ce nu corespund adevărului.

Mai mult, omițând să treacă în declarațiile sale de interese calitatea pe care a avut-o în cadrul organizației Friends of Europe, Dacian Cioloș, având acum calitatea de premier al României, nu doar că a prevăzut că, prin inacțiunea sa, lezează încrederea publică în acest gen de declarații făcute oficial, dar a și acceptat posibilitatea producerii acestei urmări.

Cine face parte din Friends of Europe și cine dă banii

Friends of Europe a fost creat în 1999. Din Consiliul de Administrație al acestui think-tank au făcut parte, de-a lungul timpului, mulți dintre foștii comisari europeni (László Andor, Andris Piebalgs, Androulla Vassiliou, Joaquín Almunia, Štefan Füle, Michel Barnier, Dacian Cioloș, etc.).

În 2015, veniturile totale ale Friends of Europe au fost de 2.307.458 euro, provenind, conform datelor publicate pe site-ul oficial al organizației, din următoarele surse de finanțare:
– instituții europene și internaționale: 275.560 euro (12%)
– misiuni diplomatice, autorități naționale, regionale și locale:  462.953 euro (20%)
 – sectorul corporativ (societăți și asociații profesionale): 768.865 euro (33,5%)
– private, ale persoanelor juridice (fundații și ONG-uri): 258.277 euro (11%)
– contribuții ale membrilor: 541.803 euro (23,5%)

Conform informațiilor prezentate pe site-ul Comisiei Europene, printre membrii Friends of Europe se numără Procter&Gamble, Heineken International, Toyota Motor Europe, Visa Europe, Ferrero, PricewaterhouseCoopers, European Technical Lubricants Industry Association (ATIEL), Sanofi Pasteur MSD, ExxonMobil, American Chamber of Commerce to the EU (AmCham EU), Huawei Technologies, United Technologies Corporation (UTC), Open Society European Policy Institute (OSEPI), Louis Vuitton Moet Hennessy Group (LVMH), The Coca-Cola Company, Shell International, Novartis Public Affairs, OMV Aktiengesellschaft, ENEL, PepsiCo Europe, Renault Representative Office to the EU, MOL Group, GlaxoSmithKline (GSK), Chevron, Statoil, Inter Alia, Finnish Energy Industries, Michelin, Philips, Gazprom, Siemens, Facebook, Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ).

Friends of Europe a dat publicității și o listă cu organizațiile care în 2015 au contribuit cu venituri suplimentare, altele decât taxele de membru sau de participare la evenimente. Pe lista celor care au donat 45.000 de euro sau mai mult se află McKinsey Global Institute, Sanofi Pasteur MSD, Coca Cola, European Investment Bank (EIB), US Government, Foundation Open Society Institute, Statoil, European Parliament, Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ), Huawei, ENGIE, Latsis Foundation, Japan International Cooperation Agency (JICA), Chinese government, Google și European Commission.

Foundation Open Society Institute este deținută de George Soros. De altfel, miliardarul american este din 2011 pe lista celor implicați în activitatea acestui think-tank.



Ȋnsă doar implicarea lui George Soros în acest think-tank nu generează un potențial conflict de interese – așa cum este el definit prin lege -, în care s-ar putea afla astăzi premierul României. Conflictul de interese ar putea apărea însă din lista mare a companiilor private care au sponsorizat Friends of Europe fix în perioada în care prim-ministrul Dacian Cioloș era membru în Consiliul de Administrație al acestui think-tank.

Sperăm ca Agenția Națională de Integritate, care are prin lege atribuții și răspunderi în domeniu, dar și Parchetul General, care are obligația să se auto-sesizeze atunci când există informații despre încălcarea legii, să înceapă imediat verificările în acest caz.



Sursa: activenews.ro