Tradiții de Buna Vestire

Astăzi, 25 martie, credincioșii ordotocși sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveștenia.
Este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Muzeul de Artă Populară Constanța prezintă cu această ocazie tradițiile de Buna Vestire.

Astfel, în Bucovina se consideră că Buna Vestire sau Blagoveștenia este la fel de mare ca și Învierea, pentru că dacă nu ar fi Buna Vestire, nu ar exista nici Paștele.
Mai mult, se crede că soarele este vesel și jucăuș doar de două ori pe an: de Blagoveștenie și de Înviere, iar în restul timpului este supărat. Unii cred că e vesel și de Sânziene. Însă în celelalte zile ale anului, cine îl privește cu atenție va vedea că este mâhnit.
Drept dovezi ale importanței pe care țăranul român o acorda Blagoveșteniei stau și icoanele pictate pe sticlă de către meșterii iconari transilvăneni. Două astfel de icoane, una pictată la Nicula și cealaltă la Șcheii Brașovului, în secolul al XIX-lea, ce redau scena în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi aduce Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Mesia, se află în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Se crede că pe 25 martie, de Blagoveștenie, se dezleagă limba tuturor păsărilor, pentru a cânta, dar mai ales a cucului, care toată iarna a fost uliu. El va cânta până la Sânziene sau până la Sân-Petru, când se zice că se îneacă cu orz și neamaiputând să cânte se transformă iar în uliu până anul viitor, de Buna Vestire.
E bine ca oamenii să aibă bani la ei în această zi, să nu fie flămânzi, să nu fie supărați și să nu se certe, pentru că așa cum îi va prinde cântecul cucului așa vor fi tot restul anului.
De Blagoveștenie încep să vină rândunelele. Cine vede prima dată doar o rândunică va fi singur toată vara, iar cel care vede mai multe nu va suferi de singurătate. Se mai spune că cine zărește prima dată rândunele în această zi este bine să se spele pe față cu apă rece sau cu lapte, pentru a nu avea pe față pete sau alunițe.
În ajun de Blagoveștenie sau chiar și în ziua de Buna Vestire pomii fructiferi se amenință cu tăierea, pentru a da rod bogat. În această zi se scot stupii afară, dacă nu cumva au fost deja scoși afară pe 17 martie, de Alexii.
La fel ca de Alexii, și de Blagoveștenie există obiceiul să se înconjoare și să se afume casa și gospodăriile pentru alungarea șerpilor și a omizilor. În Bucovina, de Buna Vestire se făcea foc în ogradă, înaintea ușei, și se punea alături pâine, sare și o cofă de apă, ca să mănânce și să bea îngerii. Pâine și sarea se dădeau apoi de pomană.
În această zi este dezlegare la pește. De aceea, e bine ca fiecare român să mănânce pește nu doar pentru a se hrăni, ci pentru a fi sănătos ca peștele tot timpul anului.
A doua zi după Buna Vestire se cinstește Blagoveșnicul, adică Sfântul Arhanghel Gavriil (în calendarul creștin-ortodox este Soborul Sfântul Arhanghel Gavriil), cel trimis de Dumnezeu să aducă vestea cea marea Preacuratei Fecioare Maria.
Se mai zice că așa cum va fi de Blagoveștenie așa va fi și de Paște, dar și tot timpul anului.
Sursa: Comunicat Muzeul de Artă Populară Constanța